Versuri de : Pop Alexandra Elmira
“De ce fiecare
seară se termină la fel ,
Când toate puteau să fie altfel ?
Şi nu în râuri
de lacrimi ce-arată durere,
Dar în primul
rând lipsă de putere .
Într-o
inimă ce de-un timp e goală şi rătăcită
Încerci
prin vorbe să aduci căldura cândva primită
Tu prin
cele mai calde promisiuni şi cuvinte
O convingi
că n-ai limite prin cele-nainte rostite .
Inima-i ca
o plantă dintr-un simplu ocean,
Ai grijă să
o uzi cu lacrimi de fericire ,
Fereşte-o de durere , zilnic , an de an
E prea
fragedă , e mai exact o floare ...
CARE MOARE
! “
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu